STEMA RAIONULUI STRĂŞENI

                                                        Explicaţie

      Din punct de vedere istoric, teritoriul actual al raionului Străşeni a făcut parte din ţinuturile medievale Lăpuşna şi Orhei, hotarul dintre acestea fiind pe râul Bîc. În epoca modernă, cele două ţinuturi contopindu-se administrativ într-unul singur, denumit Lăpuşna-Orhei, apoi doar Orhei, teritoriul actual al raionului Străşeni s-a regăsit în acelaşi ţinut Orhei, cu capitala la Chişinău, pentru care la 2 aprilie 1826 a fost fixată următoarea stemă: în câmp albastru, un stejar de argint, pe o terasă naturală de acelaşi metal, – blazon care simboliza abundenţa acestui ţinut în păduri. În 1835, ţinutul Orhei a fost separat în două judeţe: judeţul Chişinău şi judeţul Orhei, fiecare cu capitala în oraşele omonime. Stema veche cu stejarul a fost păstrată pentru judeţul Chişinău, iar pentru judeţul Orhei, în 1837, s-a alcătuit o stemă nouă: pe o terasă naturală un stejar (preluat din aceeaşi stemă de la 1826) flancat la stânga heraldică de o coasă, care simboliza fâneţele judeţului. Aceste două steme au fost păstrate şi după 1918, formula lor heraldică fiind fixată la 1 august 1928, după cum urmează: judeţul Lăpuşna (care până la 1925 s-a numit Chişinău) – în câmp roşu, un stejar de argint, pe o terasă de argint; judeţul Orhei – scut despicat, în prima partiţiune, pe roşu, un stejar dezrădăcinat de aur, iar în cea de-a doua partiţiune, tot pe roşu, o coasă de argint[2]. În ceea ce priveşte teritoriul actual al raionului Străşeni, acesta era împărţit, între cele două judeţe, judeţului Chişinău/ Lăpuşna revenindu-i două treimi.
    Reieşind din această situaţie, păstrarea stejarului ca mobilă istorică este pe deplin justificată, în primul rând pentru că acesta a fost o emblemă comună pentru ambele judeţe istorice şi mai ales pentru că copacul cobora din stema de la 1826, când cele două judeţe făceau un corp unic.
    Brizarea stejarului provenit din moştenirea heraldică s-a realizat pentru raionul Străşeni prin despicarea mobilei principale şi a câmpului scutului, cu utilizarea smalţurilor alternate dintr-unul în celălalt. Astfel această despicare se poate raporta atât la cele două ţinuturi istorice, cât şi la cele două maluri ale râului Bîc, care şi astăzi separă raionul în două părţi.
    Alegerea stejarului se justifică o dată în plus şi ca reflectare a celei de-a doua idei de individualizare a raionului Străşeni – bogăţia forestieră extraordinară, astfel obţinându-se o economie heraldică justificată şi binevenită. O stemă cu mai puţine divizări şi figuri este superioară faţă de una supradivizată sau supraîncărcată. În aceeaşi mobilă heraldică se vor regăsi şi Rezervaţia naturală „Codru”, şi stejarul lui Ştefan cel Mare de la Scoreni.
   Semnificaţia forestieră este întărită şi de culoarea verde, cea care este culoarea vegetaţiei, a codrului, a primăverii, a tinereţii, a frumuseţii, a libertăţii, a sănătăţii, a speranţei, a bucuriei.
    Aurul (galben în drapel) – cel de-al doilea smalţ heraldic utilizat este culoarea soarelui, a luminii, a vechimii, a grandorii, a inteligenţei, a prestigiului, a virtuţii.
   Cea de-a doua idee de individualizare heraldică a raionului Străşeni o constituie referirea la viticultură şi vinificaţie, ca ramură economică preponderentă. Pentru realizarea acestei idei a fost aleasă emblema butoiului de vin, mobilă heraldică mai puţin frecventă în compoziţiile heraldice din Republica Moldova decît altele. Butoiul, cu o referire mai clară la vinificaţie, va realiza o identificare suplimentară a posesorului stemei faţă de alţi posesori din ţara noastră cu blazoane similare, realizîndu-se astfel un alt deziderat heraldic. În această mobilă se vor regăsi şi cultivatorii viţei de vie, şi cele 10 fabrici de vin, şi dogarii de la Scoreni.
   În ceea ce priveşte poziţia butoaielor s-a optat pentru reprezentarea culcată, văzută dinspre funduri, cu cepurile bătute, astfel subînţelegîndu-se că butoaiele sunt deja pline cu vin. Dublarea acestei embleme şi smalţurile pe care le-au preluat au fost dictate de condiţiile tehnice.
Coroana raională care timbrează scutul arată poziţia ierarhică a raionului în sistemul diviziunii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova.