Prima pagină  »  Raionul Strășeni  »  Obiective turistice
Obiective turistice

 

 

 

1. Mănăstirea Căpriana

 

 

 

Datele mănăstirii: începutul sec. XV

Date de contact: Republica Moldova, s. Căpriana, r. Străşeni

Stareţ: Părintele Filaret

Mănăstire de călugări

      Mănăstirea Căpriana este una din cele mai vechi mănăstiri fondate în Basarabia. Este situată în zona centrală a Republicii Moldova, la aproximativ 40 km nord – vest de Chişinău, în ţinutul deluros împădurit care purta numele de Codrii Lăpuşnii. Este considerată de mulţi istorici ultimul bastion al arhitecturii voievodale din Moldova, aparţinînd spaţiului cultural românesc.

      Prima menţiune documentară a Căprianei este cea din 1420, cînd intr-un hrisov al vremii mănăstirea este menţionată într-un act de stabilire a hotarului unui boier. O altă menţiune documentară datează din 1429 – un uric prin care Căpriana primeşte statutul de mănăstire domnească din partea domnitorului Alexandru cel Bun. În acest act lăcaşul sfînt este numit „mănăstirea de la Vîşnovăţ unde este egumen Chiprian”.Aici se aminteşte că mănăstirea este ctitoria răzeşilor din satul Mereni. Căpriana avea in acea vreme în stăpînire o prisacă, o moară şi o moşie formată din satele Tîrnauca, Cîrlani, Călinăuţi, Cunila, Săndreşti şi Pîrjolteni.

    Avînd statutul de mănăstire domnească, aşezămîntul monastic s-a bucurat de grija mai multor domnitori ai Moldovei. Mănăstirea a fost construită la început din lemn şi a suferit de pe urma năvălirii repetate ale tătarilor şi turcilor. Ştefan cel mare este ctitorul bisericii din Piatră cu hramul Adormirea Maicii Domnului (1491 – 1496). În 1542 – 1545, domnitorul Petru Rareş a efectuat ample lucrări de restaurare cum se consemnează în cronica lui Grigore Ureche. Alexandru Lăpuşneanu, născut în zona Lăpuşnei a efectuat noi lucrări de întărire şi dezvoltare şi a făcut importante donaţii mănăstirii. La sf. sec al XVII – lea, mănăstirea Căpriana cunoaşte o perioadă de declin. În 1698, mănăstirea a fost închinată mănăstirii Zografu de pe muntele Athos.

    După anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus (1812), mănăstirea Căpriana a trecut în 1813 în subordinea Casei Bisericii din Chişinău a nou formatei Arhiepiscopii a Basarabiei, în fruntea căreia s-a aflat Mitropolitul Gavriil Banulescu – Bodoni (1746 – 1821). Acesta a întreprins importante lucrări de restaurare a bisericii de piatră cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. În 1840 a fost ridicată a doua biserică a mănăstirii cu hramul Sf. Gheorghe, iar în 1903 a treia biserică „de iarnă” cu hramul Sf. Nicolae. La Căpriana a existat cea mai mare bibliotecă mănăstirească din Basarabia, cărţile căreia ulterior au dispărut.Îăn anul 1962 este închisă şi devastată. În anul 1989 mănăstirea şi-a redeschis porţile.

 

2. Mănăstirea „Sf. Mare Mucenic Iacov Persul”, s. Sireţi

 

Mănăstire de călugări

Hram: Sf. Mare Mucenic Iacov Persul

Stareţ. Arhim. Profirie (Dobre)

Date de contact: MD – 3731, s. Sireţi, r. Străşeni, tel. 023771705

Aşezare: 16 km de Chişinău

Adresa: s. Sireţi, r. Străşeni

    Mănăstirea Sf. Mare Mucenic Iacov Persul, aflată în centrul Basarabiei, este o ctitorie monahicească contemporană ce se vrea a fi o fidelă continuatoare a tradiţiei creştine autentice.

   Mănăstirea se găseşte în satul Sireţi, localitate cu vechi tradiţii ce-şi înfig rădăcinile în negura vremurilor pînă la Sfîntul Voievod Ştefan cel Mare, ai cărui oşteni veniţi din munţii Vrancei s-au aşezat pe valea Siretului pentru a fi mai aproape de hotarul ameninţat şi călcat de hoardele păgîne.

   La 10 decembrie 1998 cei trei monahi slujitori ai Sfîntului Ierarh Nicolae din Sireţi, protosinghelul Porfirie, Eromonahul Teodor şi Erodiaconul Natanael au sfinţit locul viitoarei mănăstiri, iar la data de 24 mai 1999 s-a pus temelia bisericii Sf. Mare mucenic Iacov Persul, biserica ce s-a sfinţit un an mai tîrziu, la data de 29 octombrie 2000. La 22 martie 2005 au început lucrările de construcţie a marii biserici ce s-au finalizat în luna septembrie 2006 în totalitate cu cheltuiala părintelui Mihail Cazacu. Mănăstirea Sireţi deţine un bogat tezaur duhovnicesc nepreţuit şi anume părţi importante din moaştele mai multor sfinţi: Nicolae al Mirelor Lichiei, Iacov Persul, Gheorghe Purtătorul de Biruinţe, Mercurie ş.a. Aceste sfinte moaşte sînt expuse spre închinare în biserica Sfîntul Iacov Persul.

 

3. Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului, s. Ţigăneşti

 

Mănăstire de călugări

Hram: Adormirea Maicii Domnului

Stareţ: Egumen Irinarh

Date de contact: MD – 3734, s. Ţigăneşti, r. Străşeni, tel. 023793588

Adresa: s. Ţigăneşti, r. Străşeni

Aşezare: 40 km de Chişinău

     Mănăstirea „ Adormirea Maicii Domnului” de la Ţigăneşti a reînviat de mai multe ori din cenuşă după ce a fost distrusă de tătari, apoi de comunişti. În 1960 toţi călugării au fost încărcaţi în camioane şi duşi în direcţii necunoscute. Se zice că unii au fost închişi în puşcării, alţii exilaţi sau împuşcaţi. În 1992 mănăstirea a fost redeschisă. Acum această zonă a devenit un miniparc naţional, în proiect fiind finisarea construcţiei bisericii şi deschiderea unui muzeu. O atracţie pentru turişti ar putea fi şi biblioteca impresionantă unde sînt depozitate cărţi de peste 100 de ani.

     În prezent pe teritoriul mănăstirii funcţionează trei biserici, cea de-a treia fiind deschisă în 2009. La mănăstire sînt 30 de persoane, slujbele oficiate se ţin în fiecare zi.

 

4. Biserica din Lemn, s. Vorniceni

 

Monument istoric, Biserica din Lemn este obiect de importanţă naţională, înregistrat la Ministerul Culturii, aflat pe traseul Roua Codrilor Moldovei.

 

5. Conacul boierului Ralli – filiala Casei – muzeu A. S. Puşkin, s. Dolna

 

 

    Casa boierului Ralli a fost construită în anul 1840 pe fundaţia casei vechi boiereşti a lui Zamfirake Ralli, construită la sfîrşitul sec.XVIII – începutul sec. XIX. În anul 1964 conacul boierului Ralli, prin decretul Ministerului Culturii al URSS devine filiala Casei – muzeu A.S.Puşkin din Chişinău.

       Fondator: Ministerul Culturii al Republicii Moldova

     În lunile iulie-august 1821 A.S. Puşkin a fost invitat de familia boierului Z. Ralli să viziteze conacul familiei din s. Dolna. Însoţit de Z. Ralli şi fiii lui, Puşkin a vizitat satele Iurceni şi Vărzăreşti, iar după amintirile membrilor familiei Ralli a locuit un timp scurt în tabară de ţigani, unde s-a îndrăgostit de fiica bulibaşului, Zamfira. Inspirat de această călătorie în Dolna, poetul a scris în anul 1824 celebrul poem „Ţiganii”.

     În componenţa filialei intră: conac, vie, livadă, scuar cu monumentul A.S. Puşkin şi un foişor. Zona puşkiniană include deasemenea biserica Sf. Maria cu morminte ale membrilor familiei Ralli, izvorul Zamfirei şi poiana Zamfirei.

            Program: zilnic de la 10:00 pînă la 16:00. Zi fără program – luni.

            Amplasarea: s. Dolna, r. Străşeni, Republica Moldova

            Date de contact: tel.023758271, casapuskin@rambler.ru.

 

6. Lacul verde S.R.L., or. Strășeni

 

Restaurant terasă

Capacitatea: 50 locuri

Program de lucru: zilnic de la 10:00 la 24:00

Parcare: pentru 30 maşini

Amplasare: or. Străşeni, şos. Chişinăului 5A

Telefon: 060584483

Telefon administrator: 069121251

e-mail: lacul_verde@mail.ru

 

7. Mobila masiv S.R.L.

 

Restaurant terasă

 

Capacitate: 200 locuri

Program: zilnic orele 08:00 -23:00

Parcare: 80 unităţi de transport

Amplasarea: s. Roşcani, r. Străşeni, 18 km de la Chişinău

Date de contact: tel. 068865606

 

8. Loripaz S.R.L.

 

Restaurant terasă

 

Capacitatea: 100 locuri

Program: zilnic orele 10:00- 22:00

Parcare. 70 unităţi de transport

Amplasarea: 30 km de la Chişinău

Date de contact: tel. 023752295

 

9. Restaurantul „La Bădiş”

 

Rozimpex S.R.L.

 

 

 

Capacitatea: 250 locuri

Program: zilnic orele 09:00-23:00

Parcare: 100 unităţi de transport

Amplasarea: raionul Străşeni, s. Căpriana, km 32 traseul Chişinău – Ungheni

Date de contact: tel 023722682, fax:023727008

 

10. Complexul Etno-cultural ,,Vatra”

 

Complexul Etno-Cultural VATRA reprezintă o platformă de promovare a culturii şi tradiţiilor populare. Situat la circa 30 km de or. Chişinău, pe traseul Chişinău-Ungheni, într-un cadru natural pitoresc, la periferia Rezervaţiei naturale ,,Codrii”, acesta oferă posibilitatea organizării unor evenimente de amploare şi permite acestuia să exploreze o direcţie care va pune în valoare nu numai muzica, ci şi multe alte forme de divertisment, cum a fi tîrguri, spectacole, expoziţii de obiecte de artizanat, costume populare, gastronomie tradiţională, workshop-uri, master-class-uri, locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport şi zonă de camping. Complexul are o suprafaţă de 10 ha şi este capabil să găzduiască circa 50.000 de vizitatori.

 

11. S. A. Migdal - P, s. Cojușna

 

 

 

Compania "MIGDAL-P" a fost fondată în 1995 şi include câteva complexe moderne de vinificaţie.

Amplasată în centrul Moldovei, la doar 15 km de Chişinău, vinăria dispune de o fabrică modernă de producere a vinurilor dar şi un complex turistic în stilul Chateaul-ui francez ce include 4 săli de degustare, beciuri de păstrare și maturare a vinurilor dar şi o galerie a vinurilor de colecţie.

 

12. Muzeul istorico-etnografic ,,Gavril Drăguţan”, satul Recea, (Ctitorul muzeului a fost Gavril Drăguţan – pedagog, publicist, poet). În prezent, activitatea muzeistică o prelungeşte fiica dumnealui V. Cheptene. Fondul acestui muzeu constituie 1540 de piese. Un interes deosebit prezintă colecţiile numismatice, arheologice, obiecte ce ţin de domeniul etnografic.

 

13. Muzeul ,,Ion Ştefan Ambroci”, satul Lozova. Fondul de bază îl constituie circa 350 piese, inclusiv monede, mobilă veche, unelte de muncă.

 

14. Muzeul ,,Etnografie”, oraşul Străşeni, cu sediul în Casa raională de cultură, deschis oficial la 27 octombrie 2008.

 

15. Monumente arhitecturale:

1.      Clădirea Conacului Cristi, vila-conac a familiei Romanov (inc. sec XX) – s. Romaneşti

2.      or. Bucovăţ – Clădirea staţiei feroviare, construită în anii 30 ai sec. XX

3.      or. Străşeni – Biserica ,,Sf. Cuvioasa Parascheva” – 1907; Biserica ,,Sf. Nicolae” – 1835.

 

16. Monumente ale naturii:

1.      Stejarul lui Ştefan cel Mare – cu o vîrstă de peste 500 de ani, (Rezervaţia naturală ,,Codrii”).

2.      Păduri pitoreşti – s. Căpriana, s. Scoreni

3.      Stejari seculari – s. Cojuşna

4.      Landşafturi – s. Dolna

 

17. Rezervaţia naturală ,,Codrii”

     

Se află în partea de nord-vest a masivului silvic Căpriana – între satele Lozova, Micleuşeni, Bursuc şi Drăguşeni, la cca 50 km distanţă de or. Chişinău. Rezervaţia serveşte ca depozit al genofondului pădurilor central europene. Suprafaţa este de 5177 ha (inclusiv 96,7 păduri), la care se mai adaugă şi o zonă de protecţie de circa 12300 ha. În rezervaţia ,,Codrii” sunt puse sub protecţie circa 1000 specii de plante. Din 800 specii vasculare – 60 sunt rare, iar 23 sunt incluse în Cartea Roşie a Moldovei. Se găsesc 43 specii mamifere, 14510 mii de specii insecte.  Este unicul loc din Moldova, unde s-a efectuat regulat studiul faunei nevertebratelor.

    Mulţi dintre copacii giganţi, cu vîrstă de peste 250 de ani, sunt ocrotiţi de stat ca monumente ale naturii, legendar fiind stejarul lui Ştefan cel Mare.

 

18. Rezervaţii peisagistice:

1.      Căpriana – Scoreni, anul fondării 1937. Este cel mai mare masiv de pădure din Republica Moldova. Cuprinde 1762,4 ha. Se află între satele Lozova, Vorniceni, Pănăşeşti, Truşeni şi Cojuşna. Rezervaţia este o parte a pădurii declarate monument al naturii încă în 1937.

2.      Dolna - este luată sub ocrotirea statului din 1975. Cuprinde 389 ha. Este situat la sud de satul Dolna.

3.      Ţigăneşti – în depresiuni cresc stejari, unele exemplare avînd vîrsta de 200-300 ani, iar tulpinile circa 1m diametru. Rezervaţia cuprinde 680 ha. Este situată pe versanţii unui hîrtop care se deschide în valea rîului Ichel, în partea de jos unde se află mănăstirea Ţigăneşti.

 

19. Monumente geologice şi paleontologice:

  •        Rîpa ,,La Chetrărie” – situată la est de satul Vorniceni.

 

20. Monumente istorice:

1.      or. Străşeni – Monumentul lui Ştefan cel Mare; Bustul lui Mihai Eminescu, Bustul Lui Grigore Vieru, Monumentul Eroilor Căzuţi în Războiul din Afganistan, Monumentul Eroilor căzuţi pentru Independenţa Patriei.

2.      s. Ghelăuza – la cimitir este mormîntul lui Anton Ion Zahar, căzut în Primul Război Mondial, participant la ,,Duminica sîngeroasă”.

3.      s. Micăuţi – Monumentul lui Slobozenco, căzut în conflictul militar din Transnistria.   

 

 

 



Prima pagină  »  Raionul Strășeni  »  Obiective turistice

STRĂȘENI ÎN IMAGINI
Vezi galeria foto
© 2017 Consiliul Raional Strășeni - Republica Moldova
Toate drepturile rezervate
Design și programare de Andrei Madan

 

PAGINA ÎN SUS

Total vizitatori unici: 279142   Total ieri: 350   Total azi: 138