Prima pagină  »  Raionul Strășeni  »  Pașaportul raionului
Pașaportul raionului

 

 

 

 

 

 

                 

      Drapelul raionului                                                                                                     Stema raionului                                    

   

     Conform datelor de arhivă, localitatea Străşeni a fost menţionată  documentar pentru prima dată ca sat la 20 martie 1545, cînd Alexandru Voievod, Domnul Moldovei, confirmă mănăstirii Pobrata o jumătate de  moşie, pe care călugării o aveau în dar. În secolul 18 găsim „Străşeani de  pe Bîc” în proprietatea mănăstirii „Sfînta Vineri” din Iaşi. Străşeni este un toponim de origine polisemantică, denumirea poate proveni de la cuvîntul  „straşnic”: pe timpurile Marelui Ştefan s-au dat în aceste locuri bătălii  straşnice şi ecoul acestor evenimente se materializează în denumirea unui cătun de codru. Altă variantă: haiducii, aceşti voinici de pădure, băgau groaza în boierii, care circulau pe drumurile spre Chişinău, deci locurile erau straşnice. O altă tratare a toponimului ar fi cea legată de ocupaţiile tradiţionale ale băştinaşilor. În părţile Străşenilor erau meşteri lemnari, care tocmeau nişte streşini de minune.          Denumirea raionului Străşeni provine de la oraşul-reşedinţă Străşeni, care se află la 23 km de Chişinău, pe un teren cu relief deluros, împădurit. Raionul Străşeni este situat în partea de centru a Republicii Moldova. Este constituit în noiembrie 1940. Relieful e deluros accidentat, înclinat de la nord-vest spre sud-est secţionat de văi şi rîuleţe. Predomină solurile de cernoziom şi cenuşii de pădure. Pe teritoriul raionului curg: rîul Bîc (155 km), pe cursul căruia se află lacul de acumulare Ghidighici, Ichel (98 km), Işnovăţ (59 km).

    Pe teritoriul raionului, nu departe de satul Scoreni, se află stejarul lui Ştefan cel Mare (500 ani), Rezervaţia naturală „Codru”, fondată în 1971, pe baza masivului silvicol Căpriana - Lozova. De o frumuseţe rară este şi landşaftul natural Ţigăneşti, în care armonios se înscrie mănăstirea „Ţigăneşti”. 
   Săpături arheologice au fost efectuate în localităţile Străşeni, Codreanca, Cojuşna, Lozova, Pănăşeşti, Recea, Scoreni, Vorniceni etc. Putem conchide că omul a populat aceste meleaguri încă din epoca preistorică. Despre aceasta ne vorbesc numeroasele aşezări, tumule, staţiuni. Au fost descoperite chiar şi cetăţui, ce se referă la perioada geto-dacică. Cu certitudine, putem afirma că raionul a fost populat încă din neolitic.
   Cel mai fermecător itinerar turistic, care într-o oarecare măsură defineşte zona de centru a republicii din punct de vedere ecleziastic este complexul monastic „Mănăstirea Căpriana”, fondat în sec. 15. Muzeul „A. Puşchin” din satul Dolna de asemenea este o atracţie turistică deosebită. Conacele familiilor Russo, Zamfirache-Ralli, Gr. Ivănuş, vila familiei Romanov prezintă şi ele o atracţie turistică. Clădirea staţiei feroviare din orașul Bucovăţ este un monument laic, ce reflectă tendinţele arhitectonice din prima jumătate a secolului 20. În satul Dolna funcţionează muzeul lui A. Puşchin, s. Recea – muzeul etnografic, comuna Lozova – muzeul satului. Hramul casei este una dintre cele mai venerate tradiţii ale locului. Sunt bine cunoscute ospitalitatea şi bunătatea, venite chiar din inimă, ale băştinaşilor. De sărbătorile religioase cele mai importante, în satele raionului este organizat „Jocul”, care-i reuneşte la propriu pe toţi membrii unei comunităţi, prilej ca gospodarii să mai schimbe între ei cîte o vorbă, să-şi împărtăşească impresiile despre an, roadă, timp. Urăturile şi uratul de Sfîntul Vasile au devenit deja celebre.
    În satul Ţigăneşti gospodarii din cele mai străvechi timpuri se ocupă de producerea vaselor, oalelor, obiectelor din ceramică.    
   În satul Scoreni o îndeletnicire tradiţională este confecţionarea butoaielor, altfel spus dogăritul. Şi pretutindeni în raion majoritatea băştinaşilor cultivă viţa de vie, din care se naşte acel nectar, care ne-a dus vestea peste mări şi ţări.
   Devizele ce am putea să le atribuim localnicilor sunt: viaţa e scurtă iar datinile strămoşeşti sunt eterne; prin fapte nobile, iertare şi credinţă se va înveşnici omul.

      
 
REFERINŢE: Enciclopedia Sovietică Moldovenească, Chişinău, 1976
Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, Chişinău, 1993
Străşeni. Ghid, Chişinău, 1982
Olga Chiriac. Străşeni - 460 ani, Chişinău, 2005
Varticean Ion, Memoriu din istoria orăşelului Străşeni, 1972
Viaţa Satului, 10 august 1996
Străşeneanca, 20 mai 2005
Munca Paşnică, 4 noiembrie 1989
Est Curier, 6 octombrie 2000
 
 

                                        Raionul Străşeni

 

 

Poziţia geografică

Raionul Străşeni este situat în partea de centru a republicii, aşezat la 23 km de capitala ţării, or. Chişinău.

 

Suprafaţa totală

729 km2

 

Populaţia

Populaţia raionului Străşeni constituie 82 675 locuitori, dintre care:

-         populaţia urbană - 18 934

-         populaţia rurală  -  63 741

-         bărbați - 40 429

-         femei - 42 246

-         vîrsta 0-14 ani - 15 382 (18,6%)

-         vîrsta 15-64 ani - 59 764 (72,3%)

-         vîrsta 65+  -  7 529 (9,1%)

-         moldoveni - 70 740 (86,4%)

-         români - 9 279 (11,3 %)

-         ruși - 859 (1 %)

-         ucraineni - 603

-         găgăuzi - 60

-         bulgari - 83

-         romi - 33

-         alte etnii - 189.

 

Structura administrativ-teritorială

     Raionul Străşeni are în total 39 de localităţi, inclusiv oraşele Străşeni şi Bucovăţ şi 37 de sate. În structura teritorial - administrativă sunt 27 primării.

Economia

    Ponderea terenurilor agricole constituie 31 410,65 ha din suprafața totală, dintre care: 

-   pămîntul arabil - 15 371,77 ha

-   plantaţiile de vii și livezi - 9 516,48 ha

-   fondul silvic - 26 250,83 ha

-   fondul apelor - 379,88 ha

-   fondul de rezervă - 7 744,89 ha.

     În raion sunt înregistraţi în total 980 agenţi economici.

   Ramurile principale ale economiei raionului sunt agricultura şi industria prelucrătoare. În mare parte, industria raionului este bazată pe prelucrarea materiei prime. Cea mai mare pondere a revenit industriei alimentare şi a băuturilor. Alte ramuri industriale dezvoltate în raion sunt: producţia de articole de îmbrăcăminte, producţia de articole din fier și lemn.

   Cea mai mare parte a solului este de tip cernoziom, cu fertilitate înaltă. Condiţiile climaterice şi de sol, favorizează creşterea cerealelor, porumbului, florii-soarelui, strugurilor, legumelor, fructelor şi altor culturi.

  Resursele minerale existente în raionul Strășeni, sunt reprezentate preponderent de nisip pentru construcţie, piatră brută, pietriş şi prundiş la cariera din comuna Micăuţi.  

    Pe teritoriul raionului avem apă potabilă în bazinul de la Micăuţi la o adâncime de 200 m. Alimentarea cu apă are loc din sursă subterană prin intermediul a 16 staţii de pompare, 13 sonde de adîncime, avînd capacitatea totală instalată de 15 000 m3/zi.

     Pe teritoriul raionului activează 12 fabrici de procesare a strugurilor, o fabrică avicolă la Bucovăţ. Industria raionului e reprezentată de 17 întreprinderi. Cele mai mari uzine: SA „Maşrut", SA „CAAN" (utilizează în jur de 25% din potenţial, care este dat în arendă agenţilor economici mai mici), Uzina experimental-mecanică (inclusă în Programul naţional de privatizare).

Transportul şi comunicaţiile

    Serviciile de comunicaţie sunt prestate în raionul Străşeni de două întreprinderi „Moldtelecom" şi „Poşta Moldovei".

    Toate localităţile au rute regulate către centrul raional şi capitală. Teritoriul raionului este traversat de calea ferată, mijloc de comunicaţie utilizat pe larg la transportarea mărfurilor de către întreprinderile raionului şi mai cu seamă a or. Străşeni. Raionul este traversat de drumul naţional Chişinău - Ungheni.

Educaţie

    În raionul Străşeni activează 27 instituţii de învăţământ preuniversitar, inclusiv:

-  gimnazii - 14

-  licee - 11

-  un centru de creație al copiilor

-  o școală sportivă

  Sistemul de educație timpurie este reprezentat prin  40 de  grădinițe de copii.

Sănătate

   În raionul Străşeni sunt:

-  un spital cu fondul general de 182 paturi, cu 55 de medici și 120 asistenți medicali

-  un Centru Stomatologic raional

-  10 instituţii medico-sanitare publice centre de sănătate autonome

-  18 oficii ale medicilor de familie

-   9 oficii de sănătate

-   45 medici de familie

-  132 asistenţi medicali.

Protecția socială

În raionului Strășeni activează următoarele centre sociale:

-  Centrul de plasament pentru personae vîrstnice și adulte

-  Centrul de plasament pentru bătrîni “Spectru”

-  Centrul de zi pentru adulți “Răsărit”

-  Centrul comunitar pentru copii și Tineret în dificultate “Incluziune”

-  Centrul de zi pentru copii din familii social-vulnerabile “Bunvolenția”

-  Centrul de protecție socială a copiilor orfani și din familii defavorizate “Prometeu”.

Cultură

   În raionul Străşeni funcţionează 74 instituţii de cultură, dintre care:

-  case de cultură- 34

-  şcoli de artă - 2

-  muzee - 3

-  biblioteci publice - 35.

        

       

05 martie 2018

 

 

 

 


Prima pagină  »  Raionul Strășeni  »  Pașaportul raionului

STRĂȘENI ÎN IMAGINI
Vezi galeria foto
© 2018 Consiliul Raional Strășeni - Republica Moldova
Toate drepturile rezervate
Design și programare de Andrei Madan

 

PAGINA ÎN SUS

Total vizitatori unici: 401631   Total ieri: 423   Total azi: 396