Vizita de lucru a ministrului tehnologiei informaţiei

şi comunicaţiilor, dl Pavel Filip, în raionul Străşeni

      La 18 februarie curent, conform agendei de lucru, dl Petru Voloșciuc, președintele raionului, s-a întîlnit cu domnul Pavel Filip, ministrul tehnologei informaţiei şi comunicaţiilor,   unde s-a discutat despre unele probleme ale raionului.

    În cadrul vizitei domnul ministru a participat la  întrunirea activului raionului (președintele și vicepreședinții raionului, consilierii raionali, şefii  serviciilor descentralizate şi desconcentrate în teritoriu, primarii  orașelor, comunelor, satelor din raion).

     Pavel Filip a informat publicul despre misiunea primordială a Ministerului Tehnologei Informaţiei şi Comunicaţiilor privind elaborarea şi  implementarea documentelor de politici care vor asigura în continuare o dezvoltare a societăţii informaţionale în Republica Moldova. Strategia naţională de dezvoltare a societăţii informaţionale „Moldova digitală 2020” este orientată spre crearea condiţiilor prin intervenţia minimă a statului dar cu efect maximum pentru dezvoltarea societăţii informaţionale, concentrînd eforturile pe trei piloni: 1) Pilonul I: Infrastructură şi acces – îmbunătăţirea conectivităţii şi accesului la reţea; 2) Pilonul II: Conţinut digital şi servicii electronice – promovarea generării conţinutului şi serviciilor digitale; 3) Pilonul III: Capacităţi şi utilizare – consolidarea alfabetizării şi competenţelor digitale pentru a permite inovarea şi a stimula utilizarea.

     Cît priveşte, Pilonul I, avantajele sînt: 1) viteza mare de acces la Internet; 2) nivelul tehnologic ridicat şi un grad sporit de accesibilitate la servicii de comunicaţii electronice mobile; 3) nivelul relativ înalt de dezvoltare a infrastructurii de comunicaţii electronice; 4) cadrul legal din domeniul comunicaţiilor electronice este aliniat, în mare măsură, la cel al Uniunii Europene; 5) existenţa cadrului instituţional de reglementare şi capacităţi de reglementare în creştere; 6) existenţa concurenţei pe sectorul telefoniei mobile şi Internetului; 7) segmentul de telefonie mobilă si accesul la Internet se dezvoltă destul de dinamic, iar majoritatea accesului la Internet fix este realizat în bandă largă.

     În cazul Pilonului II, avantajele sînt: 1) Guvernul a adoptat direcţia de integrare în UE, inclusiv alinierea la standardele UE în sectorul TIC; 2) iniţiativa date guvernamentale deschise; 3) lansarea semnăturii digitale mobile; 4) eliberarea buletinului de identitate electronic; 5) promovarea instrumentelor de plată electronice, inclusiv la achitarea serviciilor furnizate de prestatorii de servicii publice.

   În legătură cu Pilonul III, s-a menţionat că Republica Moldova, ca şi întreaga Europă, se confruntă cu o creştere a deficienţei de competenţe TIC şi cu un nivel scăzut al alfabetizării digitale. O mare parte a populaţiei Republicii Moldova nu dispune de competenţe şi cunoştinţe digitale, fapt ce diminuează posibilităţile de valorificare a oportunităţilor de a participa în economia digitală globală. Alfabetizarea digitală a populaţiei porneşte de la sistemul educaţional general şi un rol important îl au: 1) curricula ajustată la necesităţile economiei bazate pe cunoaştere; 2) cadrele didactice instruite în aplicarea eficientă a TIC în procesul educaţional; 3) tehnologia informaţiei integrată în procesul didactic; 4) crearea conţinuturilor educaţionale digitale, inclusiv pentru susţinerea învăţării pe tot parcursul vieţii.

     Referitor la securitatea cibernetică, Pavel Filip a relatat că pe cît o societate este mai informatizată, cu atît este mai mult expusă riscurilor cibernetice, iar asigurarea securităţii spaţiului cibernetic trebuie să constituie o preocupare majoră a tuturor actorilor implicaţi, mai ales la nivel instituţional, unde se concentrează responsabilitatea elaborării şi aplicării de politici coerente în domeniu. Prin securitate cibernetică se înţelege starea de normalitate rezultată în urma aplicării unui ansamblu de măsuri prin care se asigură confidenţialitatea, integritatea, disponibilitatea şi autenticitatea informaţiilor în format electronic, a resurselor şi serviciilor publice sau private, din spaţiul cibernetic.

   În continuare, ministrul, s-a referit şi la alte proiecte elaborate şi realizate de Ministerul Tehnologei Informaţiei şi Comunicaţiilor. Printre cele mai importante proiecte se enumeră: Serviciul Unic de Urgenţă – 112; Strategia de competitivitate a industriei IT; reformarea serviciilor poştale; tranziţia la televiziunea digitală terestră; îmbunătăţirea Registrelor de Stat ş.a.

      Republica Moldova tinde să devină o ţară cu o societate informaţională avansată în care utilizarea facilităţilor tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, accesul extins la infrastructura TIC modernă, conţinutul digital bogat şi serviciile informaţionale performante, vor conduce la competitivitatea economică, o bună guvernare şi implicit la creşterea bunăstării populaţiei.

       În clasamentul internaţional în domeniul IT, Republica Moldova se află pe locul 20, iar după viteza de acces la internet se situează pe locul 7.

    În finalul întrunirii ministrul a răspuns la întrebările celor prezenţi, iar preşedintele raionului i-a mulţumit și a menționat faptul că informaţia expusă va fi de folos nu numai pentru funcţionari, dar şi pentru fiecare cetăţean.  

    După întrunire domnul ministru a primit cetăţeni în audienţă și a vizitat serviciile din teritoriu subordonate Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor.

Stati Natalia, specialist, Secţia administraţie publică, Aparatul preşedintelui raionului