Călătoria în localitățil de aici vă propune un traseu tematic ce evidențiază identitatea culturală și peisagistică a destinațieii din raionul Strășeni.

Punctul de plecare este cel mai mic orășel din țară - Bucovăț, așezare atestată în 1420 și devenită târg în 1882, cunoscută cândva ca un centru comercial activ. S-a dezvoltat pe lângă gara feroviară care era un nod important din rețeaua de transport național aflat la intersecția dinspre Chișinău spre Iași și Huși, fiind un pilon al mobilității moderne. În preajmă, în vechiul loc de târg se organizau cândva schimburi comerciale și sărbători tradiționale, unde hora satului avea un rol esențial în viața comunității. În vecinătatea centrului, poate fi identificat locul în care a funcționat prima școală interbelică, un simbol al începuturilor educației moderne în zonă.

Tot aici se află casa lui Ion Dosca, renumit campion mondial la jocul de dame, care oferă vizitatorilor o perspectivă asupra talentelor locale remarcabile. La fel în centrul orășelului, turiștii pot vizita biserica „Maria Magdalena”, un edificiu religios semnificativ pentru comunitate și viața spirituală locală.

Într-un peisaj pitoresc prisaca Vulpii păstrează amintiri despre vechi ocupații apicole, fiind una dintre puținele prisăci tradiționale care îmbină producția de miere cu experiențe educaționale și recreative, oferind turiștilor ocazia de a participa activ la activități apicole. Este unica prisacă din raionul Strășeni care poate presta servicii de apiteratie în cele 2 căsuțe pe stupi.

Situate în satul Rassvet, aleile arboricole istorice de pe fostul domeniu boieresc Foca reprezintă un reper natural și cultural deosebit pentru Strășeni. Succesiunea de arbori exotici și locali (tuia, larice european și tei alături de grupuri de conifere) oferă experiența unei călătorii prin parcul boieresc de la sfârșitul secolului al XIX-lea, recunoscut ca monument de arhitectură peisageră. În apropiere se află și un vechi beci cu trei galerii, ce amintește de tradițiile horticole ale zonei și de pepinierele din Bucovăț. În general, confluența râulețului Bucovăț cu râul Bâc formează un cadru natural liniștit, ideal pentru recreere, observare a naturii și fotografie de peisaj.

Traseul continuă spre satul Tătărești, atestat în 1528, o localitate cu un bogat trecut istoric și spiritual. Primul reper este locul fostei biserici din lemn, care, deși nu s-a păstrat, trăiește în memoria colectivă a satului. Actuala biserică „Sf. Muceniță Maria Magdalena”, ridicată la începutul secolului XX, păstrează tradițiile religioase ale comunității. Un element de unicitate îl oferă cele șapte poduri vechi din Tătărești, fiecare cu propria poveste – de la podul de la Bâc, la cel de la cismea sau la Izvoare.

Familia boierului Ingleze a lăsat o amprentă puternică în istoria locală, iar urmele conacului, gospodăria, beciul și fântâna sa constituie astăzi obiective de interes pentru turiști. În diverse colțuri ale satului pot fi descoperite locuri ale vechilor școli, printre care cea din 1920, o altă din 1938 și una care a funcționat în casa familiei Cantaragiu. Muzeul satului, organizat în incinta școlii, adună exponate care ilustrează viața cotidiană, tradițiile și ocupațiile din trecut. Parcul satului Tătărești, umbrit de arbori bătrâni, este un loc îndrăgit pentru plimbări și sărbători populare. Iar într-o zonă mai retrasă a satului, se poate vizita locul unde a existat o moară de vânt, specifică epocii preindustriale.

Ultima oprire este în satul Gălești, atestat la 1490 (după unele surse – 1528), localitate cu un patrimoniu rural bogat. În centrul satului se ridică biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, construită în 1840, un monument care domină peisajul cu eleganță sobră. În vecinătatea lăcașului de cult se află o fântână veche, despre care localnicii spun că ar avea o apă deosebită. Satul adăpostește trei clădiri ale școlilor de altădată, fiecare reprezentând o etapă în evoluția învățământului rural.

Plimbându-se prin Gălești, vizitatorii pot observa vatra veche, care păstrează structura tradițională a așezării, dar și locul fostei primării. Un punct de interes istoric este locul conacului boierului Pavel Dicescu, o figură importantă în viața satului din perioada interbelică. Din moștenirea boierului se mai păstrează două beciuri masive, utilizate odinioară pentru păstrarea vinului și alimentelor, dar și cavoul familiei Dicescu, monument funerar ce conservă memoria elitei rurale din secolele trecute. De asemenea, se remarcă fântâna veche a familiei Dicescu, un reper încă funcțional pentru localnici. La Odaia lui Dicescu a existat o prisacă mare. Un alt punct de interes este locul unde a funcționat cândva o fabrică de cărămidă și oale, ce deservea comunitatea și satele învecinate.

Acest traseu tematic pune în valoare nu doar monumente, ci și memoria colectivă, arhitectura rurală și interacțiunea omului cu natura. Este potrivit pentru turiști dornici de descoperiri autentice, departe de aglomerația urbană și turismul convențional. Fiecare localitate aduce în prim-plan o parte din istoria Moldovei rurale – fie prin moșiile boierești, fie prin vechile școli sau biserici. Pe întreg parcursul traseului, turiștii pot observa detalii de peisaj, obiceiuri și tehnici agricole tradiționale încă vii în comunități, care păstrează cu mândrie istoria și valorile transmise din generație în generație. Acest traseu este, în esență, o invitație la redescoperirea rădăcinilor, a ritmurilor lente și a frumuseții tăcute a locurilor mai puțin cunoscute.